Cererea de Chemare in Judecata


Numele,domiciliul sau reşedinţa părţilor ori,pentru persoanele juridice,denumirea şi sediul lor,precum şi,după caz,numărul de înmatricula-re în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, codul fiscal şi contul bancar. Dacă reclamantul locuieşte în străinătate,se va arăta şi domiciliul ales în România,unde urmează a i se face toate comunicările privind procesul.
            Dacă părţile sunt persoane fizice cererea de chemare în judecată trebuie să cuprindă numele,domiciliul sau reşedinţa acestora.
            Referitor la celălalt atribut de identificare a persoanei -domiciliu - interesează sub aspect procedural nu atât domiciliul în sensul de locuinţă statornică sau principală, ci locul unde persoana poate fi găsită pentru a i se comunica actele de procedură.
în cazul în care persoana are şi domiciliu şi reşedinţă, aceasta legitimează alegerea uneia sau actualitatea acesteia, adică coincidenţa dintre desfăşurarea procesului la un moment dat şi faptul de a locui atunci într-un anume loc[1]
            Cât priveşte numele,trebuie avut în vedere că potrivit art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 41/2003 privind dobândirea şi schimbarea pe cale administrativă a numelui persoanelor fizice,aprobată prin Legea nr. 323/2003 ,numele cuprinde numele de familie şi prenumele.
            Textul pune pe acelaşi plan,domiciliul cu reşedinţa părţilor. Aceasta deoarece,aşa cum am mai arătat ,ceea ce interesează nu este domiciliul,astfel cum este definit de art. 13 din Decretul nr. 31/1954 şi art. 25 alin. 1 din Legea nr. 105/1996 privind evidenţa populaţiei şi cartea de identitate,ci locul unde partea locuieşte efectiv,pentru a-i putea fi făcute toate comunicările în legătură cu procesul. Regula se va aplica şi pentru ipoteza în care partea are şi domiciliu şi reşedinţă,astfel încât va fi ales locul unde ea locuieşte efectiv la data sesizării instanţei.
            Domiciliul indicat în cerere poate fi cel real sau un domiciliu ales pentru comunicarea actelor de procedură .
            Actele de procedura vor fi comunicate la domiciliul ales numai dacă partea a arătat şi persoana însărcinată cu primirea actelor de procedură. Neindicarea unei astfel de persoane are drept consecinţă că actele de procedură vor fi comunicate la domiciliul real al părţii(art. 93 C. proc. Civ.).
            Dacă pe parcursul procesului una dintre părţi îşi schimbă domiciliul, art. 98 C. proc. Civ. Prevede că,sub pedeapsa neluării în seamă,schimbarea de domiciliu trebuie adusă la cunoştinţă instanţei prin petiţie la dosar,iar părţile potrivnice prin scrisoare recomandată,a cărei recipisă de predare se va depune la dosar odată cu petiţia prin care este înştiinţată instanţa de schim-barea domiciliului . Pedeapsa neluării în seamă constă în aceea că părţii îi vor fi comunicate actele de procedură,şi după schimbarea domiciliului,la vechea adresă,iar citarea îndeplinită în acest mod va fi valabilă.
            În situaţia în care reclamantul învederează că nu cunoaşte domiciliul pârâtului,pentru a se dispune citarea acestuia prin publicitate,conform art. 95 cod. Proc. Civ.,nu este suficientă numai afirmaţia reclamantului,ci instanţa trebuie să-i ceară să facă dovada că a depus toate diligenţele necesare pentru aflarea domiciliului pârâtului,inclusiv prin cerere de la serviciul de evidenţă a populaţiei .Reclamantul care locuieşte în străinătate trebuie să-şi aleagă un domiciliu în România,unde i se vor face toate comunicările privind procesul.
            Alegerea de domiciliu se va face cu respectarea cerinţelor art. 93 C. proc. Civ. Prin indicarea unei persoane căreia să i se facă comunicările,pentru că altfel comunicarea ar trebui făcută la domiciliul real,ceea ce contravine scopului urmărit prin instituirea acestei obligaţii: scurtarea duratei procesului Dacă reclamantul nu îşi alege un domiciliu în România,va fi suspendată judecata,conform art. 155 alin. 1 C. proc. Civ.,printr-o încheiere dată în procedură necontencioasă potrivit dispoziţiilor art. 339.
            Dacă părţile sunt persoane juridice,identificarea se face prin denumire ,sediu ,numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau,după caz,în registrul persoanelor juridice,codul fiscal şi contul bancar .


[1] V. M. Ciobanu, op. cit., voi. II, p. 26.