Cele două faze ale procesului civil, apar în continuitatea păşirii dintr-o fază în cealaltă, în care rămânem tot în câmpul mijloacelor de apărare a drepturilor, mijloace pa. care se afirmă şi materializează noţiunea de acţiune.
Potrivit acestei concepţii, în cadrul procedurilor execuţionale, astfel cum ele sin reglementate prin Codul de procedură civilă, activitatea instanţei nu diferă calitativ de cea din prima fază, ceea ce diferă fiind numai formele adecvate executării silite.
Sarcina instanţei care a ordonat executarea şi care are sub controlul ei permanent activitatea materială a organului de executare, rămâne aceeaşi, de a arbitra între interesez părţilor în conflict, de a supraveghea executarea şi de a soluţiona nemulţumirile părţilor.
Rezistenţa debitorului trebuie înfrântă pe căile legale şi acestea, astfel cum sunt organizate de lege, presupun o continuă confruntare a părţilor şi luarea unor hotărâri care. la data aceasta, ţin de dreptul de jurisdicţie al instanţei.
Caracterul explicit jurisdicţional a patru dintre cele şase proceduri execuţionale. care se realizează sub forma unui evident proces civil, public şi contradictoriu, în care instanţa se pronunţă printr-o hotărâre, supusă căilor de atac, constituie un alt argument de forţă ir menţinerea opiniei dominante.
Astfel, în ceea ce priveşte procedura popririi, trebuie remarcat că poprirea se înfiinţează la cererea creditorului, de executorul judecătoresc de la domiciliul sau sediul
Instituţia executării silite, în afara formelor reglementate în cuprinsul Codului de procedură civilă, are modalităţi reglementate prin dispoziţii speciale, cum ar fi, spre exemplu, cazul procedurii de execuţie pentru realizarea creanţelor băneşti ale statului şi persoane juridice de drept public, constând în impozite, taxe, amenzi şi alte venituri sacrale bugetului public, debitor fiind persoana fizică său persoana juridică de drept privat I :cul de procedură fiscală).
El nu se află sub controlul instanţei de executare decât în cazul contestaţiei la executare care pune în discuţie actele de executare nelegale şi prejudiciabile.
O asemenea procedură specială de executare dobândeşte parţial caracter execuţional numai în ipoteza învestirii instanţei cu contestaţia la executare, indiferent de faptul că instanţa sancţionează prin anulare actele de executare nelegale, sau, reţinând caracterul legal sau neprejudiciabil al acestora, respinge contestaţia.
